Alin, imi cer scuze ca ma inspir din titlul postului tau, dar cred ca nu o sa te superi. Sper, adica. In fine, azi nu am chef de palavrageala. Azi e ziua baietelului meu, Matei, piticul dulce si zapacit; implineste 3 anisori.
Nu stiu cand a trecut timpul, nu stiu cand a crescut. Ieri am avut numai secvente in minte: trezitul dimineata la 4, drumurile spital-acasa-spital, nasterea, botezul, mers, dansat, piruete, dintisori, plans, ras, buba, gradi… Matei.
Multi iubesc viata traita “la subiect”, iubesc marea, caldura, soarele verii, agitatia. Multora le place zgomotul, le place viata de metropola, iesirea in cluburi, le plac cumparaturile ca activitate fizica si spirituala. Recunosc ca detest in mare parte cele spuse mai sus, chiar sunt arogant sau ironic cu persoanele care procedeaza asa. Pana la urma insa e treaba lor, fiecare isi traieste viata cum vrea, iar daca viata inseamna ce am enumerat mai sus, o sa-mi para rau de ei in liniste, eu imi vad de ale mele. Si-asa am impresia ca viata asta e prea scurta pentru a ajunge sa cunosti frumusetea lumii… . Cititi mai mult
Pentru ca in sfarsit am si eu o zi libera, si pentru ca am uitat de oboseala de cum am intrat in casa planuiesc sa rezolv cateva lucruri cu care am ramas in urma. Bineinteles ca nu pot face asta fara un pic de muzica, una care sa ma invioreze si mai mult. Asa ca… voi incepe cu Stratovarius
Fiind duminica dimineata si pentru ca ma asteapta o zi tare interesanta la serviciu, nu am mult timp sa stam la taclale, dar sper sa va tina companie urmatoarea melodie, tare draga mie.
Ma batea de multa vreme gandul sa scriu un nou episod din seria “Familii celebre” (de fapt, am vreo trei in minte dar, ca magarul lui Buridan, nu-s hotarat cu care sa incep).
Acum, daca tot s-a dat dezlegare la videoclipuri si pentru…hmmm…neofiti, am zis sa va ofer si un trailer al unuia din episoadele viitoare. E, totodata, si un mod foarte placut de a-ti incepe ziua, nu?
Nu, nu scriu despre film, chiar daca mi-a placut foarte mult.
Scriu despre faptul ca luna asta a fost una foarte agitata; sau oi fi fost doar eu…? Lasand faza cu “toata luna” deoparte, sa va povestesc despre saptamana aceasta, mai ales zilele de luni si marti. Luni dimineata la ora 02.00 imi sarutam copilul, ma uitam in urma cu jind la casuta mea, si porneam la drum, cu papornita in spate spre capitala. Cu treburi importante, nu asa… Ma duceam sa-mi scot cazierul; nu puteam sa fac asta de aci, pen’ca nu am catadicsit sa-mi schimb buletinul. De fapt, as fi facut io asta, da’ propitarul e plecat in tarile calde, si cum sa dau eu de el, sa trimit berzele? Dupa o lunga discutie cu cei de la Politia de aci, mi-am zis ca daca ma mai duc o data la ei, s-ar putea sa nu mai vin acasa, asa ca m-am hotarat sa fac ce zic domnii: sa bat 600 km dus-intors pen’tr-o bucata de hartie.
Am plecat, am ajuns in Bucuresti, am descoperit ca daca te duci la platesti taxa aia la Posta vei da 12,7 lei in loc 10 lei si ca tre sa completezi cererea corect, altfel nu-ti dau cazierul- serios, asa scria pe un afis.
Am ramas in urma cu cititul cartii “Viata lui Pi” pentru ca m-am pregatit pentru Trooper, am fost la Trooper si acum imi revin dupa Trooper. ) Ma rog, nu trebuie neaparat sa-mi revin, a fost super! Nu a fost multa lume, nici nu ar fi incaput mai mult de 50-60 pers. Spectacolul a fost bun, iar pe ei ii admir pentru curajul de a face ceea ce le place, pentru munca depusa si pentru ca nu se lasa influentati de idei comerciale.
In schimb, ce mi-a placut mie cel mai mult a fost ca am avut sansa sa cunosc niste oameni extraordinari: de la basistul Trooper-Oscar (Ionut Radulescu), spaniolul de la masa, Ema- care e la liceu si joaca handbal, pana la domnul Emil, barmanul care seamana cu Gheorghe Dinica. Ce sa fac? Imi plac oamenii! Iar atunci cand emana energie pozitiva, ii iubesc!
De la inceputul acestei luni trec prin cateva schimbari importante, mi se intampla lucruri pe care nu le-as prea dori; incerc sa se intample lucruri pe care mi le doresc, dar bineinteles ca astea se lasa asteptate, trase de par, impinse si injurate. C-asa-i viata la romani, ce sa faci? Sau cel putin a mea…
De la inceputul lunii noiembrie mi-am dat demisia de doua ori (lucru care m-a costat cam 13 lei datorita Postei Romane si unor mici neintelegeri privind numarul de exemplare de acte aditionale ce trebuiau semnate), am fost la vreo 10 interviuri, am descoperit ca daca umbli teleleu cu CV-ul in mana si-l lasi pe unde te-ai gandi ca ti-ar placea sa lucrezi ai mai mari sanse sa fii chemat la interviu, decat daca aplici la firme care chiar au nevoie de oameni. Am observat ca pe cat de interesati pot fi unii angajatori de tine, la fel de superficiali pot fi altii; am mai vazut ca unii te incarca cu responsabilitati, dar salariul este de-a dreptul jignitor, iar altii mai scot cate ceva din fisa postului si iti dau si ceva banuti in plus.
Daca sunt rupt din plansa durere, daca ma cuprind in uitare cu totul nepasator, daca aman mereu intalnirea cu femeia ce ramane singura in palida oglinda-pleoapele adormite in lacrimi, daca-mi caut cerul intr-o piatra sub mari si noptile mele sunt aproape zile, daca de griji, de scarba, imi simt capul uneori desert cum e padurea de stejari toamna, daca ma incred in vis si sufletul meu il divinizez in taina, daca parastasul unchiului mereu il uit insa lucrez cum el lucra si tot mai multe vorbe rostite de el eu le spun astazi, daca nu ma las invins, daca-mi prelungesc viata cu o nadejde, este nesfarsirea primului daca, a faptului ca sunt rupt din plansa durere.
Pentru ca ador dimineata (asta dupa ce reusesc sa ma dau jos din pat ) m-am apucat de cautat melodii care sa aiba ceva legatura cu acest moment minunat al zilei; trebuie sa recunosc, multe din aceste melodii le-am ascultat acum pentru prima oara, dar merita sa-mi largesc orizontul muzical.
Aaaa… da… de ce imi place dimineata? Pentru ca e liniste (cel putin la mine acasa), pentru ca imi place racoarea, ador sa observ de la un minut la altul cum s-a mai luminat un pic afara, pentru ca pot sa-l admir in voie pe Matei, pentru ca oricum sunt prea obosita seara si nu mai am chef de nimic, pentru ca mirosul cafelei proaspete e mult mai intens acum, pentru ca dimineata e un nou inceput, iar mie imi plac inceputurile!
Matei.
) m-am apucat de cautat melodii care sa aiba ceva legatura cu acest moment minunat al zilei; trebuie sa recunosc, multe din aceste melodii le-am ascultat acum pentru prima oara, dar merita sa-mi largesc orizontul muzical.
Au comentat recent: